REPERE GEOGRAFICE, CULTURALE ȘI ISTORICE

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ  

Şcoala Gimnazială Nr.1 Negoiești este situată în comuna Ștefan cel Mare. Din punct de vedere geografic, comuna Ştefan cel Mare se află la intersecţia paralelei 46˚31′ latitudine nordică şi a meridianului 26˚51′ longitudine estică, care marchează centrul civic al satului de reşedinţă. Fizico-geografic, comuna Ştefan cel Mare este situată în Subcarpaţii Moldovei, pe cursul inferior al Trotuşului, în estul depresiunii Caşin, la limita dintre Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii de curbură. Vetrele satelor Negoieşti şi parţial Ştefan cel Mare şi Rădeana se găsesc pe terasa inferioara a râului Trotuş. Satele Viişoara, Rădeana şi Gutinaş au vetrele situate pe terasa medie Trotuşului. O parte din vatra satului Bogdana este situată pe terasa înaltă a râului Trotuş.

ATESTĂRI DOCUMENTARE

Teritoriul comunei pare să fi fost locuit de geto-daci. Săpăturile arheologice au scos la suprafață monede grecești emise în cetățile Apollonia și Dyrrachium, datând din secolele III-II î.Hr.

De primul descălecat al lui Bogdan Vodă este legată, conform legendei locale, întemeierea unor sate aflate azi în comuna Ştefan cel Mare- Bogdana, Valea Seacă. Însă prima atestare documentară datează din 5 aprilie 1488, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Pârcălab „satul unde a fost fete, pe Bogdana”.

De Borzeşti se leagă povestirea cunoscută din copilăria lui Ştefan cel Mare. La Borzeşti se află biserica zidită în 1497, unde se poate citi, în pisania de deasupra intrării, următorul mesaj: „Io, Ştefan Voievod, Domnul Ţării Moldovei… zidit-am acest hram, care este în Borzeşti, pe Trotuş …”

În comuna Ştefan cel Mare se mai poate vedea podul de la Gârbovana construit de marele domnitor.

În acest loc Solomon Bârlădeanu zidește la 1670 mănăstirea Bogdana. În 1855 arhimandritul Antonie Dumbravă înființează școala primară laică în apropiere de mănăstire. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea (1660-1670), aşezările trotuşene au aparţinut din punct de vedere administrativ ţinutului Bacău, care cunoştea atunci o dezvoltare rapidă.

Satul „Ștefan cel Mare” a fost cunoscut anterior sub numele de Valea Seacă (1643 – prima atestare documentară) . În 1774 era sat înglobat în ocolul Trotuşului , iar în 1803 era înglobat în satul Rădeana. După mai multe reorganizări administrative, în 1958 e pomenit în documente ca sat în comuna Ştefan cel Mare și din 1968 devine comună cu numele Ştefan cel Mare.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL LOCAL

Prima școală este înființată în 1855 de  arhimandritul Antonie Dumbravă,  în apropiere de mănăstire. Primul învățător a fost Antonie Andoniu care a funcționat 32 de ani.

Școala Negoiești a fost înființată la 1 octombrie 1908 într-una din cele mai bune case din sat, încăpătoare, având mobilier bun şi suficient, iar construcţia tip Casa Şcoalelor cu o sală de clasă a fost terminată în 1915. Pentru instruirea practică a elevilor, pe lângă şcoală, a funcţionat, din 1925, un atelier de tâmplărie, considerat de organele de control ca fiind „unul din cele mai bine organizate din judeţ”, în cadrul căruia elevii, împreună cu maistrul, confecţionau bănci pentru instituţie şi pentru şcolile din împrejurimi, dulapuri şi mobilier comandat de populaţia satului. Atelierul exista şi în anul 1948. De asemenea, „grădina şcolii, plină cu tot felul de flori şi culturi” era considerată un „adevărat bazar horticol și agricol”. În perioada interbelică școala s-a numit „Vasile Alecsandri”. Clădirea de astăzi a școlii este realizată ca un local modern în 1963, extins ulterior în 1975 cu latura din spate, devine o clădere în formă de „L”. În 2007 clădirea școlii trece printr-o extindere a clădirii şcolii și de atunci procesul de modernizare a continuat, putând spune astăzi cu mândrie „la noi, acasă”. Astăzi Şcoala dispune de: 8 săli de clasă; laborator
AeL şi internet (18 computere, 3 multifuncţionale, 1 videoproiector);  bibliotecă; centrală termică;  2 microbuze pentru transport şcolar; grup sanitar în interiorul şcolii.

Istoricul școlilor pe teritoriul comunei evidențiază o preocupare constantă a oamenilor și a autorităților pentru a asigura condiții optime pentru o cât mai bună educație. Astfel , în satul Buciumi şcoala a fost înfiinţată în anul 1870. Arhiva şcolii are 67 unităţi arhivistice din 1919 până în 1954. În 1906 a fost înființată o școală și în satul Rădeana, unde au învățat elevii din Rădeana și Gutinaș, având ca dascăli pe preotul Tudorache, învăţători pe Angheluţă, Buliman, soţii Tomonici Constantin şi Elena, soţii Fătu, Stetină Nicolae şi soţia sa. Și în satul Răcăuți funcționa o școală în 1907, unde erau înscriși 38 de elevi, un local propriu fiind dat în folosință în 1929. Școala din Gutinaș și-a început activitatea în 1910, noul local datând din 1967. Activitatea şcolii din satul Gârbovana, contopit în 1968 cu satul Negoieşti, a început în anul 1940 şi a funcţionat numai cu clasele I-IV, datorită numărului redus de copii şi faptului că şcoala din Negoieşti se afla la o distanţă destul de mică. Elevii îşi continuau cursurile gimnaziale la Școala nr. 1 Negoieşti. Şcoala din satul Jevreni, actualmente Viişoara, şi-a început activitatea înainte de 1894 , iar în 1921 cursurile se desfăşurau în alte două săli închiriate, prin stăruința oamenilor având un local propriu în 1929. Şcoala din satul Corbul, alipit localităţii Viişoara în anul 1968, şi-a început activitatea la 28 februarie 1933 într-o casă închiriată de comună şi a funcţionat până în anul 1977, an din care a intrat în componenţa Şcolii generale din Viişoara.

Actualele structuri ale Școlii Gimnaziale Nr.1 Negoiești sunt: Școala Primară Gutinaș, Grădinița cu program normal Gutinaș, Grădinița cu program normal Rădeana, Grădinița cu program normal Nr.1 Negoiești, Grădinița cu program normal Nr.2 Viișoara, Grădinița cu program normal Ștefan cel Mare, Grădinița cu program normal Nr.2 Negoiești.

REPERE CULTURALE

Lăcaşele de cult:

Biserica „Sfânta Treime” a Mănăstirii Bogdana din satul Bogdana, comuna Ştefan cel Mare a fost ridicata în anul 1660:

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Mănăstirea Bogdana Bogdana, strămutată în 1750, refăcută în 1925 după incendiu, face parte din ansamblul Mănăstirii Bogdana. Acesta figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 cod LMI BC-II-a-B-00794:

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din satul Negoieşti, comuna Ştefan cel Mare a fost ridicată de enoriaşi în 1806 pe locul unei biserici de lemn mai vechi ridicată pe la 1757 și a fost reparată în 1967:

Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” din cătunul Gârbovana, satul Negoieşti, comuna Ştefan cel Mare afost ridicată de enoriaşi la sfârşitul secolului al XVIII-lea și afost reparată de preotul Constantin Epure în 1817:

Biserica „Sfinţii Împăraţi” din satul Viişoara, comuna Ştefan cel Mare a fost ridicată de enoriaşi în 1836:

Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Rădeana, comuna Ştefan cel Mare a fost ctitorită în anul 1628:

Podul lui Ștefan cel Mare de la Grbovana a fost construit  în anul 1493: